DESPRE VITRALII…

Originile vitraliilor se pierd în istorie. Tehnica a fost derivata probabil din fabricatia bijuteriilor si mozaicurilor. Vitraliile, asa cum le cunoastem azi se pare ca au aparut odata cu construirea bisericilor, cele mai vechi datand din secolul X.

Dintotdeauna sticla a fost privita ca un lucru misterios. O forma solida cu proprietati ale lichidelor sau mai degraba un lichid solidificat. Capteaza lumina si straluceste desi este fabricata din nisip. In timp, sarurile si oxizii metalici au dat culoare sticlei: cobalt pentru albastru, argint pentru galben, cupru pentru verde si caramiziu. Tehnica vitraliului, in linii mari neschimbata pana astazi, a fost descrisa de calugarul Teophilus pe la anul 1100. Stilul gotic, cu biserici din ce în ce mai inalte, dar si mai luminoase, a folosit vitraliile la o scara nemaiintalnita pana atunci.

Vitraliile au fost considerate multa vreme ca o forma mistica a artei vizuale, rezervata marilor edificii bisericesti. Curajul mesterilor vitralisti de a scoate sticla prinsa in plumb din zona exclusivista a bisericii, a reînviat vitraliul, iar formele de exprimare ale sticlei au spart tiparele.